Influentele egiptene in Dacia romană

User avatar
Caius Iulius Marcianus
Posts: 71
Joined: 01 Jul 2009, 20:06

Influentele egiptene in Dacia romană

Postby Caius Iulius Marcianus » 03 May 2010, 22:24

Influențele egiptene în Dacia romană au fost prezente intr-un numar impresionant in Dacia, acestea fiind observate mai ales prin artefacte gasite in cercetarile arheologice sau pastrate in diferite colectii din diferite epoci. Ele constau in inscriptii, monumente sculpturale, bijuterii sau ceramica. Piesele repertoriate pana in acest moment sunt in jur de aproximativ 150 in intreaga Dacie.
Chiar inainte de cucerirea romană, zona geto-dacilor a cunoscut primele contacte cu astfel de artefacte, dar care aveau un rol total diferit. Daca in epoca romana aceste artefacte tradau unele manifestari religioase fata de zeii de origine egipteana, cum ar fi Isis, Serapis, Re Harakte, Horuz Haropcrate Anubis sau Osiris, in perioada sec. I a. Ch.- I p. Ch., când acestea se datează, ele erau folosite ca obiecte de schimb in diferite activitati comerciale. Ca exemple amintim vasul din bronz descoperit la Caracal și care are reprezentate scene nilotice sau scarabeul de la Poiana-Piroboridava.
Revenind insa la perioada romană, trebuie amintit faptul că aceste influente au doua etape majore de patrundere. Prima etapă se datează incepand cu domnia lui Marcus Aurelius, si au ca unul dintre centre Apulum, unde in cadrul Praetorium-ului consular, adica sediul guvernatorului, se construieste un Serapeum (adica un templu inchinat zeului Serapis). Dovada acestui edificiu sunt cele trei inscriptii ridicate prima de legatul provinciei intre 173-175 p. Ch. Aemilius Carus, lui Serapis și Isis (IDR III/5 319) una de catre un tribun laticlav, Lucius Iulius Rufinus Proculianus (IDR III/5 318) lui Serapis și Isidei și una alt legatus pro praetore numit Tiberius Iulius Flaccinus III/5 317 numai lui Serapis ce adopta și apelativele de Augusto sacrum. Paralel, o data cu cantonarea in 168/169 p. Ch., a legiunii a V-a Macedonica la Potaissa (Turda), aici se raspandesc puternic influentele egiptene (aproape 30 de artefacte), dintre care amintim doua inscriptii din care una speficand existenta unui collegium Isidis, adica o asociatie de veneratori ai zeitei Isis, cu un pater, adica sef spiritual (un fel de Bivolaru :) ) numit Caius Iulius Martialis și un qvaestor, adica o functie ce administra banii asociatiei, numit Luciu Livius Victorinus. De asemenea se poate aminti si un obelisc aflat probabil in cadrul templului lui Isis de la Potaissa, ca monument de decor, construit in Dacia și care are incizate o serie de caractere ce incearca sa imite scrierea hieroglifica egipteana. Aceasta etapa este atat de puternica nu numai in Dacia ci pe intreg limesul danubian datorita unui mag egiptean numit Arnuphis, care il consiliaza pe Marcus Aurelius in timpul razboaielor marcomanice si care intra in gratiile imparatului, iar mai apoi curentul religios pe care acesta il propaga, si anume cel egiptean, se difuzeaza pana in cele mai joase randuri ale societatii romane. (un fel de Rasputin roman).
O a doua etapa a acestor influente are loc o data cu anul 213 p. Ch. cand Caracalla, viziteaza oracolul lui Apollo din Claros datorita unor probleme medicale (daca stam putin sa analizam atitudinea sa de-a lungul domniei sale se cuvine a spune ca avea probleme si cu capul) cand respectivul oracol il cere ca pentru a se vindeca trimisii lui in imperiu sa ridice un locas de cult zeului Serapis. Acest lucru este indentificat si arheologic la Sarmizegetusa sau Micia unde aristocratia locala ridica aceste edificii despre care vorbeam ca un semn de afirmare și dorinta de a fi in tot cu politica imperiala. Fenomenul in intreaga sa amploare se identifica arheologic in toate centrele urbane ale Daciei. O data cu mijlocul sec. III aceste influente egiptene scad in intensitate fiind aproape imposibil de remarcat spre sfarsitul stapanirii romane in Dacia.
Mai trebuie mentionat faptul ca aceste influente egiptene se pot identifica si in onomastica, exemple fiind: Caius Valerius Sarapio (sic!), Iulius Arphocas, Isidora, Annius Serapiodorus, Aurelia Sambu sau mai nou, o fetita ce a murit la Porolissum la varsta frageda de doar 7 ani si pe care o chema... Cleopatra.

Return to “Artă şi arheologie”

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 3 guests

cron