Vopsitul natural

Topicuri care privesc atat pe daci cat si pe romani.
User avatar
Asaspor
Posts: 68
Joined: 20 Feb 2011, 12:54
Location: Săsar, Maramurăș

Vopsitul natural

Postby Asaspor » 27 Feb 2011, 10:31

Io nu șťiu cît ďe biňe să potrivé haiňile albe ce le purtăm la daci având în veďere că maťerialu ďe câňepă ori in ii ușor gălbui și ii greu a-l înălbďi hăpt așé cum îs a nóste. Io șťiu numa două feliuri ďe-a-nălbďi natural: leși maťerialu/haiňile la sóre ori ďe-a moi în apă cu zamă ďe lămîe (numa că culťivarea lămîii pă scară largă-n Europa o-nceput abďié-n secolu XV).

Da să trecem la colori. Pă scurt, procesu-i așé: să puňe maťerialu ce feșťé în apă, apoi maťerialu ce-l vrei a feșťi, să hiérbe multă vreme (cîťeodată zîle la rînd) și s-amesťecă ďin cînd în cînd. Ďin cîťe-am înțăles la inďigo (da nu-i cazu la noi, pînce-i ďin Asia) și la licheňi nu le trebe mordanț, da la céle mai mulťe feșťeli naturale trebe. Mordantu fixă colóre pă fibre și să póťe folosî oțăt (ďe tăt feliu), taňinurile ďin scórța ďe sťejar, oțetar sau gale ďe sťejar, amoňacu ďin pťișét, carbonatu ďe potasiu (K2CO3) ďin leșie, pťatra vînătă (CuSO4), pťatra acră (KAl(SO4)2), sarea vérďe/calaican (FeSO4), etc. Colórea să șťimbă cu mordantu, cum ar hi: mordanțî cu hier înťid la colóre și cii cu cosîtor ďeșťid la colóre. Mordantu să póťe puňe înainťe ďe-a băga maťerialu ťexťil, în ťimp ce hiérbe ori cîn să limpeză.

P-aci pă la noi în Maramurăș, ťehňica-i așé:
- să spală fibrele-n apă móle
- să pun ďe-a moi un ceas în apă caldă, să să umfle ca să pótă intra colorantu mai biňe
- să bagă fibrele în apa cu colorant și să hiérbe la foc mňic un ceas ș-apoi să lasă pînă-n céie zî
- să limpezăsc fibrele ďe mai mulťe ori

Fimeile folosău planťe próspiťe pînce-și pregăťéu ďin vară/tómnă fibrele să aivă ce lucra la iarnă. ;) Planťile au o vréme-n care-s buňe și au mai mult pigment, nu le poț lua oricînd, cum ar hi: lapťile cîňelui (Euphorbia cyparissias) cules în mai dă galbîn, da-n august dă rujiňiu. Dăcă să uscă la sóre maťerialu vopsît, să inťensifică colórea. Să mai póťe să feșťim ďe două ori, o dată-nt-o colóre ďeșťisă ș-apoi înt-una înťisă păntru colori ca rujiňiu, maro, vérďe.

Pă la noi să folosă păntru galbîn: cójă ďe arin, ďe nuc, ďe păducel, ďe salcie, frunză ďe urzîcă, ďe măr sălbaťic, flori ďe sînzîiană, ďe soc, ďe sunătóre și parťa aeriană ďe drobușor, lapťe cîňesc, iadără și sînzîiană ďe primăvară; păntru ňegru: scórță (și cójă) ďe nuc, ďe arin roșu, ďe păducel, ďe sťejar; păntru vérďe: flórea ďe brîndușă și parťa aeriană ďe sunătóre și țîța caprii; păntru maro: frunzăle maroňii ďe ceapă și frucťile ďe trandafir săbaťic; păntru roșu: flori ďe sovîrv, frucťe ďe afin și ďe soc.

Ďe mordant să folosă oțătu ďe mére și pére păduréță, zăru ďin lapťe și cîťodată pťatră acră și calaican.

User avatar
Asaspor
Posts: 68
Joined: 20 Feb 2011, 12:54
Location: Săsar, Maramurăș

Re: Vopsitul natural

Postby Asaspor » 27 Feb 2011, 11:32

Tri rețăťe ďin Maramurăș:

Galbîn tare - Să suréťé 10 kile ďe sînzîiană ďe primăvară (Cruciata glabra), să tórnă 10 literi ďe apă păstă ele, să hierb 3-4 ceasuri, să lasă pînă-n céie zî ș-apoi să strecóră. Păstă zamă să puňe oțăt ďe mére 2%, on kilom ďe lînă și să hiérbe on ceas. Lîna să lasă 2 ceasuri în zam-acéie ș-apoi să limpeză ďe mai mulťe ori cu apă răce.

Vérďe - Primăvara să suréťé scórță ďe soc și să usucă la sóre. Să puňe la hiert on kilom ďe scórță cu 10 literi ďe apă 3-4 ceasuri, să puňe pťatră acră 1% și fibrile după care să hierbe înc-on ceas și să limpezăsc ďe mai mulťe ori cu apă răce. Păntr-on vérďe tare să pun 10g ďe pťatră acră.

Roșu vișiňiu - Tómna să suréťé frunză roșii ďe măr pădureț (Malus sylvestris), să pun la macerat în oțăt ďe mere 10% 3 săptămîňi. Să puňe on kilom ďe flori ďe sovîrv (Origanum vulgare) în 3 literi ďe apă. Să hierb frunză ďe călin (Viburnum opulus) zdrobďiťe 3-4 ceasuri și să lasă 12 ceasuri acoperit. S-amesťică zămile și să pun la hiert. Cîn ajunje pă la 40°C să bagă fibrile și să hiérbe on ceas. Cîn s-o răcit pînă pă la 70°C, să puňe pťatră acră 1,8% și să lasă acoperit 12 ceasuri. Să limpezăsc ďe mai mulťe ori cu apă călduță.

User avatar
Asaspor
Posts: 68
Joined: 20 Feb 2011, 12:54
Location: Săsar, Maramurăș

Re: Vopsitul natural

Postby Asaspor » 27 Feb 2011, 12:01


User avatar
Asaspor
Posts: 68
Joined: 20 Feb 2011, 12:54
Location: Săsar, Maramurăș

Re: Vopsitul natural

Postby Asaspor » 27 Feb 2011, 12:03

Vopsitul cu coloranţi extraşi din plante a fost cunoscut şi la Iaslovăţ ca şi în alte sate din zona Rădăuţilor, din cele mai vechi timpuri. Cu toată gama de produse industriale apărute în comerţ, după cel de-al doilea razboi mondial, au mai existat gospodine care foloseau plantele pentru vopsitul ţesăturii. În unele case existau scoarţe şi lăicere vopsite în culori obţinute din plante. Pentru acest meşteşug se cerea pricepere şi multă răbdare. În primul rând trebuiau cunoscute proprietăţile plantelor ce putea fi folosite la obţinerea vopselelor naturale cât şi timpul de recoltare al acestora. La Iaslovăţ şi în alte sate din jur se află o gamă variată de plante din care se pot extrage coloranţi naturali: flori, frunze, fructe, rădăcini, coaja unor copaci.

Gospodinele cu experienţă erau obligate să cunoască bine metodele de extragere a coloranţilor şi de fixare a culorii pe fibre. Cantitatea de fibre ce urma a fi vopsită pentru fiecare culoare, trebuia ştiută cu exactitate, deoarece nu întotdeauna se puteau nimeri două nuanţe nu aceeaşi intensitate.

Timpul de recoltare trebuia respectat cu stricteţe. Florile plantelor se culegeau înainte de căderea petalelor. Frunzele erau recoltate vara, în lunile iulie-august sau toamna devreme înaintea căderii brumei.

Cojile de ceapă se adunau treptat când erau uscate. Cojile de păr pădureţ şi de prun se recoltau la sfârşitul lunilor august şi septembrie.

Cojile de stejar de arţar şi de arin se recoltau spre toamnă, încercându-se mai întâi aspectul copacilor, pentru ca aceştia să nu fi avut mâzgă sub coaja.

Fructele se recoltau când erau bine coapte. Paiele de ovăz se foloseau după ce se recoltau seminţele şi erau bine uscate.

Plantele recoltate se puneau la uscat în straturi subţiri, la umbră. Cojile, rădăcinile, florile şi frunzele se puteau folosi şi verzi, caz în care era nevoie de cantităţi mai mari. Când erau păstrate mai mult timp, se depozitau în saci de pânză, la loc ferit de căldură şi de umezeală.

Cojile de nuci se puteau folosi vezi sau uscate, cele verzi se puneau la macerat 3-4 zile. Majoritatea coloranţilor naturali se fixează pe fibrele de lână. La vopsitul firelor trebuiau să utilizeze şi substanţe care fixa culoarea şi care se procurau din comerţ: piatra acră (alaun de potasiu), calaican (sulfat feros) sau cele care se procurau din gospodăriile proprii: zerul de la brânză, zeama de la varză murată, leşia tare provenită din cenuşa lemnului de brad, cenuşa din ciucalăi (ştiuletele care rămâne după ce sunt îndepărtate graunţele). Pentru buna reuşită a procesului de vopsire trebuiau îndeplinite următoarele criterii :
- plantele să fie curate ;
- să nu fie amestecate cu alte fire de plante ;
- să nu aibă gunoaie sau praf ;
- lâna să fie bine spălată și fără impurități.

Vasul pentru vopsit trebuia să fie foarte curat, fără urmă de grăsime sau altfel de murdării. Înainte de a introduce sulul de lână în vas, se înmuia în apă caldă, în care trebuia să stea cel puțin o jumătate de oră apoi fără a fi stors se introducea în vopseua dinainte preparată. În acest răstimp, se mesteca uşor în vas pentru ca culoarea să se prindă uniform. Cantitatea de apă şi de plante, care se punea la fiert, trebuia să fie potrivită cu cantitatea de fibre şi cu nuanţele pe care gospodina dorea să le obţină.

Culoarea neagră

Pentru obţinerea culorii dorite, gospodina potrivea cantităţile de plante în funcţie de experienţa acumulată în timp, cu pricepere şi dăruire. Pentru obţinerea culorii negre se folosea coaja de arin fiartă şi fixată cu calaican sau piatră acră, coaja de stejar sau de nuci verzi. Acest procedeu putea fi folosit pentru firele din lână, bumbac, in şi cânepă. Cojile de arin şi sovârf, în cantităţi egale, se puneau într-un vas cu apă multă, cu teasc (o greutate) pusă deasupra şi se firbeau la foc domol, timp de 3-4 ore, până când apa se colora intens. După ce se răcea, se strecura şi se punea din nou la fiert împreună cu firele şi calaicanul timp de câteva clocote până ce culoarea se fixa pe fibre.

Culoarea galbenă

Pentru firele de in, cânepă şi bumbac, gospodinele foloseau calaicanul dizolvat în borş de putină fierbinte. Această soluţie nu prinde culoarea pe firele de lână.

Cojile de ceapă albă uscate, fierte şi împietrite, dau diferite nuanţe de galben deschis. Cojile pot fierbe odata cu firele sau separat. Pe firele de lână se prinde bine, pe umbac şi cânepă culoarea iese ştearsă. Cojile de ceapă roşie fierte şi împietrite, dau culoarea roşcată. Operațiunea prin care se realizează procesul de fixare a diferitelor nuanțe de culori prin adăugarea anumitor compuși chimici sau naturali : calaican, borș de putină, zer din lapte, piatră acră, zeamă de varză murat, leșie… poartă denumirea de împietrire, întărire sau chiar fixare.

Coaja de măr pădureţ fiartă, împietrită, dă culoarea galben-arămie. În zeama frunzelor de mesteacăn fiartă împietrită, se pun firele de lână şi se dau la fiert pentru culoarea arămie. Culoarea prinde şi pe firele de bumbac şi de cânepă.

Paiele de ovăz fierte tip mai îndelungat împietrite, dau culoarea crem, acestea se folosesc numai pe firele de lână.

Culoarea cafenie

În primă fază a procesului de vopsire firele sunt vopsite în culoarea galben preparată din coajă de pădureţ sau din floare de pojarniţă (şofran sau sunătoare), apoi se introducea produsul în zeamă de coajă de mesteacăn, amestecate cu zeamă fiartă din coji de nuci verzi.

Cojile de ceapă roşie uscate, fierte în zeamă împietrită cu leşie, dau culoarea cafeniu-roşcat.

Cojile de nuci verzi (macerate), fierte, întărite cu zeamă de varză sau borş de putină dau culoarea cafeniu mai închis.

Coaja de arin fiartă, amestecată cu coaja de nuci verzi fierbe din nou în borş, dau un cafeniu frumos.

Coaja de prun, coaja de nuci verzi, floare de şofran, fierte odată şi împietrite dau un cafeniu închis. Culoarea prinde şi pe firele de bumbac, cânepă şi in.

Culoarea roșie

Sfecla roşie se pune la copt cu coajă cu tot. După ce s-a copt, se curăţă de coaja subţire, se taie în bucaţi mici şi se pune la fiert în borş de putină, se lasă până iese toată culoarea. Se strecoară, se pun firele, se întăreşte cu calaican şi se pune din nou la fiert până prinde culoarea. Iese o nuanţă de roşu sângeriu. Frunzele de mesteacăn se fierb cu băcan (colorant roşu, obţinut prin fierbere), iar în zeama strecurată, împietrită, se introduc firele de lână, se fierbe din nou şi iese roşu deschis.

Scoruştele bine coapte împreună cu vişinele, de asemenea, bine coapte se zdrobesc şi se ţin o zi şi o noapte în borş. Se strecoară, se introduc firele întărite cu piatra acră şi se pun la fiert. Iese un roşu mai deschis, valabil pentru firele de lână.

Coaja de perj (prun vânăt) se fierbe şi se lasă 3-4 zile în apa în care a fiert, până iese toata vopseaua. În zeama strecurată se introduc firele împreună cu borşul şi se dau din nou la fiert până prinde culoarea bine. Se scot firele şi se spală cu leşie. Iese o nunaţă de roşu aprins. Culoarea prinde şi pe firele de in şi cânepă.

Coaja de arin se fierbe până iese culoarea. Se introduc firele împreună cu boabele de soc macerate, se întareşte cu piatră acră şi se pun la fiert până intră în fire toata culoarea. Iese un roşu închis. Firele sunt spălate cu zeamă de varză sau borş. Culoarea prinde şi pe firele de cânepă.

Mugurii de arin sunt uscaţi şi puşi la fiert în borşul în care se introduc firele şi piatra acră. Se lasă să fiarbă mai mult timp. Iese un roşu sângeriu.

Culoarea albastră

Usucul (substanţă unsuroasă, albă-gălbuie secretată de glandele sebacee şi sudoripare ale ovinelor, care protejează fibrele de lână, menţinându-le rezistenţa şi elasticitatea sau apă unsuroasă, rezultată din prima spălare a lânii şi folosită în medicina populară la tratamentul scabiei) de lână se fierbe cu piatra albastră din comerţ, dizolvată în borş. Se introduc firele şi se lasă 3-4 zile, până intra culoarea, apoi se spală în leşie.

Tot în usucul de lână se topeşte sâneala (substanţă numită şi albăstreală pentru rufe şi var) şi se adaugă zeama de ştevie fiartă şi împietrită. În acest amestec se introduc firele şi se lasă să fiarbă până prinde culoarea. Când operaţiunea este gata, fibrele se spală cu leşie. Culoarea albastă, obişnuită, prinde pe firele de lână.

Pentru culoarea albastră mai sunt folosite şi viorelele albastre, în cantităţi mari, care se fierb împietrite şi în apa colorată se introduc firele care au fost mai întâi spălate în borş şi se dau la fiert.
Acelaşi procedeu se foloseşte şi cu florile de cicoare.

Culoarea verde

Usucul de lână se fierbe şi se împietreşte cu piatra acră şi calaican şi se introduc firele de lână, care au fost mai întâi vopsite în galben, această nuanţă tronsformându-se în verde deschis.

Firele de lână vopsite, în culoarea galbenă cu flori de pojarniţă sau de drobiţă, întărite cu piatră acră se țin 4-5 zile în borş, se spală apoi cu leşie şi rămâne culoarea verde.

Se foloseşte şi laptele câinelui, toată plata, fără rădăcină şi se fierbe cu zeama de răchită şi usuc de lână, se împitreşte cu piatră acră. Culoarea prinde numai pe firele de lână (verde deschis).

Cojile de arin şi frunzele verzi de nuc se pun la fiert împreună şi se lasă până iese culoarea. Se strecoară şi în substanța rezultată se introduc firele împietrite şi se pun la fiert. Se obţine culoarea verde, care prinde şi pe firele de in, cânepă şi bumbac.

Culoarea violet

Coaja de păr se pune la uscat, apoi se fierbe cu apa timp mai îndelungat, până iese culoarea. Se strecoară şi se împietreşte. Firele sunt ţinute o jumatate de oră în apa calduţă, apoi se lasă 24-30 ore. Când sunt gata se spală cu borş. Iese culoarea violet-deschis, care prinde şi pe firele de cânepă.

Boabele de soc şi de căline sunt frământate şi lăsate 3-4 zile la macerat. Se pun la foc în apă împietrită, odată cu firele. Când a prins culoarea, se scot firele şi se spală cu leşie. Culoarea iese violet pal şi prinde pe firele de lână.


Sursa: http://www.ecomunitate.ro/blog/prelucra ... na_iaslova

User avatar
Asaspor
Posts: 68
Joined: 20 Feb 2011, 12:54
Location: Săsar, Maramurăș

Re: Vopsitul natural

Postby Asaspor » 04 Mar 2011, 19:23

Cotînd órice păntru șcólă, am aflat o carťe ce tratează subiectu mai științific: http://faculty.ksu.edu.sa/18856/e%20boo ... 511990.pdf

Maria

Re: Vopsitul natural

Postby Maria » 21 Mar 2011, 05:40

Eu am găsit informaţii despre o plantă, care prelucrata (un procedeu foarte ciudat/interesant/amuzant, având în vedere că era nevoie ca bărbaţii să bea multă bere ;) , care să-i trimită la "baie" :P - în procesul de prelucrare al plantei intra şi urina) se folosea în vopsitorie în Europa, înainte de descoperirea indigoului pentru culoarea pe care o dădea - un albastru puternic. Ştiam despre planta asta de acum câţiva ani, când am vizitat Erfurtul, un oraş care a prosperat o perioadă datorită acestei plante. În engleză îi spune woad, iar în limba română eu nu am găsit prea multe informaţii despre ea:

Drobşor.
Isatis tinctoria. Fam. Brasicaceae.
Denumiri populare: boiengioaie, cardamă, cârdamă, drob, droghiţă, iarbă de zugrăvit, iarbă vopsitoare, laba mâţei, râşnovă, solovârf.
Descriere- plantă erbacee, pienală-perenă, întâlnită în special în staţiunile calde, pe câmpuri ierboase şi pietroase, lângă drumuri, cultivată prin grădinile ţărăneşti. Răspândită în Europa şi Asia. Rădăcină pivotantă.
Tulpina înaltă la 100 cm glabră, desfrunzoasă.


Beneficii:
În terapeutică se folosesc părţile înflorite ale plantei Isatis tinctoriae herba cum flos, frunzele- Isatis tinctoriae flos, sau florile Isatis tinctoriae flos.
În tradiţia populară: planta se fierbea în băi pentru ascită. În medicina veterinară se întrebuinţa contra gălbezei la oi, a „galgarei” la cârlani.
Conţinut chimic: puţin studiat.
Acţiune farmaceutică: se folosesc părţile aeriene ca antiscorbutic, icter, vindecarea rănilor, edeme de diferite cauze.
Se poate folosi la următoarele afecţiuni: afecţiuni hepatice, edeme, icter, răni, scorbut.
Mod de folosire:
-Se mestecă frunzele în gură bine până se obţine din ele sucul care se va înghiţii. Restul care rămâne se aruncă. Se face de 4-5 ori pe zi. Util la icter sau scorbut, edeme.
-1-2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se poate strecura. Se pot consuma 2-3 căni pe zi în afecţiunile enumerate.
Extern.
-2-3 linguriţe de plantă mărunţită sau flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate folosi la comprese locale aplicate de 2-3 ori pe zi. Se pot face şi spălături locale.
Vopsitorie- se poate obţine o culoare albastră ca indigoul. Se folosesc frunzele şi florile.

http://www.tim-co.ro/html/isatis_tinctoria.html

În schimb am găsit pulbere făcută din această plantă de vânzare pe internet, tot pentru vopsit. Sunt curioasă dacă pe la noi se ştia de proprietăţile ei mai demult... oare dacii ştiau? :)

User avatar
Asaspor
Posts: 68
Joined: 20 Feb 2011, 12:54
Location: Săsar, Maramurăș

Re: Vopsitul natural

Postby Asaspor » 21 Mar 2011, 08:07

Planta-i nativă Asii și s-ajungă-n scăpătatu Europii o vu trebi tréce și pă la noi și dăcă mai pui c-o folosît-o celțî, îs și mai mari șansăle s-o hi folosîtă și dacii. Zîce că s-ar afla și-n centru Europii, da io nu țîi minťe să hi văzută...

User avatar
Zoltes
Posts: 460
Joined: 12 Aug 2009, 21:11
Location: Miercurea Ciuc/Bavaria
Contact:

Re: Vopsitul natural

Postby Zoltes » 21 Mar 2011, 13:14

Asaspor, topicul e foarte fain si binevenit, si eu ma gandeam sa strang informatiile astea undeva...., dar cum o sa te fugaresc undeva cand o sa avem timp si loc, pentru limbajul asta codificat...!!! :roll:

Maria

Re: Vopsitul natural

Postby Maria » 22 Mar 2011, 21:49

Mi-mi place limbaju :D e altfel decât obişnuita scriere, dar foarte corect, poate chiar cel mai corect, ca în dicţionar :) ... oricum, recunosc şi eu că citesc puţin mai încetuţ ca să prind înţelesul. ;)

User avatar
Zoltes
Posts: 460
Joined: 12 Aug 2009, 21:11
Location: Miercurea Ciuc/Bavaria
Contact:

Re: Vopsitul natural

Postby Zoltes » 23 Mar 2011, 11:46

Nu zic ca nu e interesant...dar daca voi cititi mai incet..inchipuiti-va pe mine..sa nu mai vorbesc despre Zoli.. :lol:


Return to “Daci&Romani - comune”

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests

cron