Mitologie Daca

Diegis_Sica

Mitologie Daca

Postby Diegis_Sica » 04 Jul 2009, 09:59

La daci, relatia dintre zei si oameni este mai distanta decat in alte mitologii. Zeii nu exercita un control strict asupra activitatii muritorilor de rand si manifestarile lor nu sunt vizibile des in viata de zi cu zi. Din aceasta cauza, creaturile fantastice din mitologia dacica nu sunt instrumente ale zeilor ci plasmuiri ale naturii insesi. Fiintele benefice sunt gardieni ai naturii si nu sunt create de vreun zeu. Ele au rolul de a-i determina pe oameni sa nu distruga natura, insa nu din vointa explicita a zeilor. La fel, creaturile malefice nu sunt reprezentate in legatura cu vreun zeu; ele ii ataca pe oameni fara ca acestia sa fi facut ceva gresit (spre diferenta de cele benefice), insa masurile de aparare inglobeaza in general un concept pe care mitologia doreste sa-l introduca in educatia oamenilor.
Fiintele fantastice pot avea mai multe origini: ele pot fi transformari ale unor fiinte vii (oameni sau animale), ale sufletelor fiintelor moarte, sau fara nici o legatura cu fiintele reale (cum ar fi balaurii). Sunt considerate benefice acele creaturi care nu il ataca pe om, decat daca el ameninta lucrul pe care fiinta respectiva il apara. Aceste fiinte pot chiar fi invocate printr-un descantec pentru a-l apara pe un om impotriva unei anumite amenintari. Creaturile malefice cauta sa faca rau omului chiar daca acesta nu greseste cu nimic. Impotriva fiecarei creaturi malefice exista un descantec sau un ritual care poate fi indeplinit pentru a tine raul la distanta.
In functie de originea lor, fiintele fantastice au diverse comportamente. Astfel, creaturile care provin din sufletele mortilor apar doar noaptea, la rascrucile de drumuri sau in locuri importante pentru viata omului si isi terorizeaza sistematic si consecvent victimele. Spre diferenta de ei, demonii care provin din fiinte vii au un comportament imprevizibil, pot aparea si ziua si terorizeaza victime la intamplare, fara sa insiste. Categoria aparte a demonilor care nu au legatura cu fiinte reale are cel mai previzibil comportament, aparand la date fixe (legate de sarbatori in general) si alegandu-si victimele dupa criterii stricte si bine cunoscute.


Samca.
Samca, dupa cum spun legendele, este un spirit necurat, foarte urat si fioros: o femeie in pielea goala, cu parul despletit, pana la calcaie, cu sanii lungi pana la pamant, cu ochii mici si stralucitori ca stelele, cu mainile de fier, cu unghiile de la maini si de la picoare lungi si ascutite ca andrelele sau incarligate ca secerile si cu limba de foc.
Acest demon, din a carui gura foarte mare, urata si strimba iese intotdeauna foc, se arata pe la sfaristul lunii, in apropiere de luna plina, copiilor mai mici de patru ani, pe care asa de tare ii inspaiminta ca se imbolnavesc pe loc. Acest demon se mai arata si femeilor care zac pe patul nasterii, pe care le framanta si le sperie, incat acestea mor pe loc sau raman schilodite si neputincioase toata viata.
Formele pe care Samca le ia sunt felurite: in chip de porc foarte mare si fioros, in chip de caine cu dintii ranjiti, in chip de pisica fara par cu ochii infocati si holbati, in chip de cioara mare cu ochii de sange si in chip de paianjen mare si negru. Boala de care sunt atinsi copiii dupa ce li se arata Samca poarta numele de rautatea copiilor.
Samca are 19 nume: Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa, Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava si Samca. Pentru a se apara de Samca, oamenii trebuie sa ii scrie toate cele 19 nume pe un perete al casei sau trebuie sa convinga pe altcineva sa scrie un descantec, pe care sa-l poarte apoi asupra lor. Acest descantec o va face pe Samca sa se duca in schimb la cel care l-a scris, dar daca acesta este un om batran, care si-a trait viata, Samca nu ii va face rau, ci doar il va face sa scransneasca din dinti in somn.

Fata Padurii.
Fata Padurii. Fata Padurii este un demon ce atrage barbatii tineri in codru, unde ii ucide. Ea are doua infatisari: cind li se arata prima data flacailor, este o femeie tinara si foarte frumoasa, inalta, cu mijlocul subtire, ochii mari si negri ce sclipesc in noapte, sprancene arcuite, fata alba, obrajii rumeni si parul lung si negru. Dupa ce victima este vrajita de frumusetea ei, Fata Padurii se schimba intr-un monstru hidos si infricosator, il omoara pe baiat si ii maninca inima. Ea apare doar noaptea si nu iese vreodata din padure, deci nu ataca satele oamenilor, ci doar pe cei care trec prin codru.
Acest monstru reprezinta o proba a maturitatii pentru baietii pe cale sa devina barbati: descoperirea dragostei. Amenintarea fatala a demonului il avertizeaza pe flacau despre faptul ca dragostea poate avea si o fata periculoasa, pe linga cea frumoasa. Fata Padurii are si un corespondent masculin in mitologia daca, Zburatorul, care se arata tinerelor fete, care insa nu este la fel de periculos. Folclorul romanesc pastreaza inca o serie de superstitii legate de Fata Padurii, cum ar fi sa nu fluieri sau sa cinti noaptea in padure si sa nu adormi linga focul aprins.
Fata Padurii este fiica Mumei Padurii si a Paduroiului. Parintii sai se dusmanesc unul pe altul si nici ea nu ii iubeste, fiind in conflict cu amandoi. Ea a furat de la mama sa vraja prin care isi ia infatisarea frumoasa, inselatoare, iar de la tatal sau a furat iedera magica, cu care isi prinde si isi imobilizeaza victimele. Demonul nu maninca inimile celor pe care ii omoara doar ca pe un trofeu, ci are nevoie de ele pentru ca vraja furata de la Muma Padurii s-o poata schimba intr-o femeie tinara.

Paduroiul.
Paduroiul. Legenda spune ca zeii i-au dat Mumei Padurii menirea de a apara atat codrul si vietuitoarele lui de relele oamenilor, cit si pe oamenii ce respecta padurea de pericolele salbaticiei. Cu timpul insa, Muma Padurii a inceput sa-i urasca din ce in ce mai mult pe necugetatii oameni care distrugeau ceea ce ea incerca sa apere. Daca la inceput se multumea sa-i sperie si sa-i goneasca, pina la urma a ajuns sa-i omoare fara discernamant pe cei pe care ii intilnea umblind prin padure. Afland aceasta, zeita Bendis s-a miniat si a blestemat-o sa-si imparta viata cu urmatorul barbat pe care il va omori. Muma Padurii a nesocotit blestemul zeitei si a ucis din nou, asa ca Bendis l-a readus la viata pe cel rapus si a obligat-o sa-l ia de barbat. Acest barbat este Paduroiul si, dupa readucerea sa la viata, Bendis i-a incredintat menirea pe care Muma Padurii o abandonase.
Datorita sortii sale, Paduroiul incearca sa-i apare de primejdii pe oamenii rataciti sau atrasi in codru de catre alti demoni. Originea sa nu-l impiedica totusi sa fie crud si neiertator cu cei care ameninta padurea sau vietuitoarele ei. Datorita intelepciunii sale, el si-a cistigat increderea zeilor, care i-au dat in grija toate fapturile magice. Pentru vrajitori, Paduroiul a devenit in timp vocea zeilor, el fiind cel prin care stapanii lumii le poruncesc celor care manuiesc magia. Chiar si Uniila, patronul vrajitorilor si hultanilor vine uneori pentru a se sfatui cu el.
Derzelas, zeul vitalitatii, i-a daruit o sulita magica ce-l face aproape invulnerabil, orice rana vindecandu-se imediat atat timp cat sulita este tinuta in mana. Paduroiul mai are si un arc cu sageti fermecate care nu gresesc vreodata si care, in momentul in care lovesc tinta, se transforma intr-o iedera groasa ce se incolaceste in jurul celui atins, tintuindu-l pe loc.
Desi a fost silit sa o ia de nevasta pe Muma Padurii, Paduroiul nu o iubeste, deoarece ea nu a renuntat la ura ei pentru oameni. Totusi, ei au o fiica, pe Fata Padurii.



Mi se par niste chestii interesante, asa ca le-am postat :)...Only for the Dacians ;)

Diegis_Sica

Re: Mitologie Daca

Postby Diegis_Sica » 04 Jul 2009, 10:08

Am uitat de un lucru:

Hultanul
Mitul hultanului (sau al zgrimintesului, cum mai este numit in alte zone) este una din creatiile originale si deosebite ale mitologiei getilor, ce s-a transfigurat mai tarziu si in mitologia romanilor. Originile figurii hultanului se regasesc in practicile ascetice ale vechilor daci, in casta preotimii, a initiatilor.
Devin hultani numai copiii ce s-au nascut cu caita (placenta) pe cap sau cel de-al saptelea fiu al celui de-al saptelea fiu. Unii dintre acesti copii însemnati din nastere sunt furati de mici de catre hultanii batrani si dusi la scoala din "Crugul Pamantului", pe Celalalt Taram, unde sunt instruiti pana la varsta de 20 de ani. "Crugul Pamantului" inseamna "mijlocul Pamantului", insa nu cu sensul de centru (geologic, geografic) ci mai degraba "miezul, originea", ca in expresia "crescut in mijlocul lupilor". In unele zone din Romania s-a pastrat pina azi credinta conform careia copiii nascuti cu caita pe cap sunt predestinati sa cunoasca tainele stihiilor, pe cand in alte parti folclorul spune ca acesti copii pot deveni strigoi, adica vor putea calatori in afara trupului.
Dupa ce isi însusesc initierea magica, hultanii devin protectorii drumurilor de munte, stapani ai secretelor vazduhului si ai manifestarilor vremii. Ei duc o viata singuratica, retrasi undeva in maruntaiele muntilor. Pentru a putea practica magia, hultanul depune printre altele si un juramant de castitate foarte strict; este suficient sa se indragosteasca de o femeie pentru a-si pierde puterile. La diverse date stiute doar de ei, acesti vrajitori coboara din creierii muntilor pentru a strabate satele, cersind si încercand inimile oamenilor. Pomana pe care o primesc o arunca pe ape curgatoare, pentru a ajunge ofranda pe Taramul Celalalt, parcurgand Apa Sambetei. Cand oamenii le gresesc, hultanii aduc norii de ploaie si grindina asupra pamanturilor lor.
Adoptarea crestinismului drept religie oficiala a alterat mitul hultanului. Crestinii i-au denumit "solomonari", dupa regele Solomon dar, ca in orice proces de asimilare, au transformat hultanul intr-un personaj malefic, pentru a indeparta oamenii de la vechile credinte. In acelasi spirit, crestinismul a produs un nou personaj, contra-solomonarul, menit sa-i apere pe oameni de solomonar, devenit brusc un tiran care cerea bir de la sateni pentru a nu le distruge recoltele. Hultanul este asociat direct cu imaginea balaurului. Pentru a se inalta printre nori, el trebuie sa cheme un balaur si sa-l incalece. Cand calatoreste pe balaur sau pe nori, vrajitorul este invizibil oamenilor de rand, putand fi vazut doar de catre alti vrajitori. Chemarea balaurului este un ritual esential pentru hultan. Mitul spune ca balaurii traiesc in lacurile de munte fara fund, iar pentru a-i putea incaleca, initiatul trebuie sa sparga gheata lacului cu o toporisca descantata si sa le puna pe gat un frau din lemn de mesteacan. De aceea, hultanul nu se desparte niciodata de toporisca sa vrajita, de fraul de mesteacan si de cartea de vraji.

User avatar
Oroles
Posts: 857
Joined: 11 Dec 2008, 21:16

Re: Mitologie Daca

Postby Oroles » 08 Jul 2009, 01:21

Super ca te intereseaza lucruri despre daci mai mult decat cele legate de TDA. O mica rugaminte totusi, valabila pentru toti: pe cat posibil, sa mentionam sursa materialului postat, atunci cand nu este creatia noastra. E corect asa, tinand cont si de faptul ca am avut probleme in trecut.
Oroles

Diegis_Sica

Re: Mitologie Daca

Postby Diegis_Sica » 08 Jul 2009, 09:40


User avatar
Oroles
Posts: 857
Joined: 11 Dec 2008, 21:16

Re: Mitologie Daca

Postby Oroles » 08 Jul 2009, 09:48

Ok, din ce vad eu e un joc. Si , ca sa citez ce scrie pe site-ul lor

I: Sunt corecte toate informatiile prezente in sectiunea Popoare?
R: Sectiunea Popoare incearca sa prezinte informatii corecte si documentate despre zeii, creaturile si miturile descrise. Nu am modificat in nici un fel ceea ce se cunoaste despre obiectul prezentarii noastre, insa am adaugat interpretari personale sau chiar continut nou in locurile in care informatiile disponibile au fost insuficiente. Am procedat in acest fel in special in cazul mitologiei dacice, deoarece se cunosc foarte putine lucruri in legatura cu unele aspecte ale bestiarului sau panteonului dac. De exemplu, nu vom schimba nimic in descrierea zeilor nordici, deoarece acest domeniu este binecunoscut si foarte bine pastrat, insa am inventat obiectele magice ale Paduroiului si faptul ca el este insurat cu Muma Padurii. Am adaugat aceste lucruri pentru a da profunzime lumii din Getica, deoarece exista foarte putine informatii de incredere in legatura cu relatiile dintre creaturile magice ale dacilor, sau chiar despre intreaga lor cosmogonie. Scopul final al acestor adaugiri este sa genereze gameplay si sa se integreze in intriga jocului. Sectiunea Popoare nu este o lucrare stiintifica; nu am omis nimic din ceea ce cunoastem din mitologie si istorie despre lumile descrise, insa am adaugat mai multe lucruri - Getica este un joc, nu un documentar.

Zice clar, a inventat lucruri la sectiunea daci. Tot aici zice ca e joc, nu documentar...
Oroles

Diegis_Sica

Re: Mitologie Daca

Postby Diegis_Sica » 08 Jul 2009, 09:51

Oh fuck, treaba aia nu am citit-o :?

Alexandru_Dacicus
Posts: 112
Joined: 04 Jan 2009, 13:05

Re: Mitologie Daca

Postby Alexandru_Dacicus » 09 Jul 2009, 16:09

Samca are 19 nume: Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa, Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava si Samca.


Interesante aceste nume (apropo, acest fragment nu este inventat), o parte dintre aceste denumiri sunt de origine slava, altele de origine latina, cateva dintre ele insa par a fi denumiri de sorginte iraniana, care pot fi talmacite foarte usor prin ossetina, nume cu sensuri potrivite unei creaturi de genul.... :idea:

User avatar
Tekalo
Posts: 149
Joined: 11 Dec 2008, 21:18

Re: Mitologie Daca

Postby Tekalo » 09 Jul 2009, 23:25

Pot sa spun ca majoritatea acestor personaje fac parte din traditia populara romaneasca. Daca citesti o carte despre etnologie pe domeniul personajelor fantastice, vei gasi acelasi personaje: Samca, Muma Padurii, etc. Majoritatea sunt terifiante si au ca scop distrugerea spirituala, morala, sau fizica a omului de rand, insa, mai apar o serie de astfel de personaje fie mai blande ,fie mai salbatice. Oricum sunt foarte interesante,si recunosc ca si pe mine ma atrage acest domeniu si daca cineva mai gaseste informatii in domeniu ar fi foarte tare. Zic numai ca sau scris si lucruri serioase in domeniu. Aceste lucruri fac parte din folclorul romanesc, nu dacic, cred ca trebuie facuta diferenta, dar cu toate acestea sunt lucruri care prezinta interes pentru asociatie. Cred ca unele ritualuri erau asemanatoare cu aceste traditii, sau aceste traditii sunt chiar evolutia sau degradarea unor ritualuri.


Return to “Mitologie”

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron